Ciprianbatea's Blog

martie 9, 2010

Dilema unui cotidian post-decembrist

Filed under: Uncategorized — ciprianbatea @ 10:03 pm

Unde ne sunt securiştii? Răspuns: ne conduc!

Recunosc, sunt un mare pasionat al Revoluţiei române. Am petrecut sute de ore pentru a desluşi ceea ce însemna pentru mine un puzzle de nedesluşit: Revoluţia din 1989! Celebra sintagmă, mai degrabă, „timpul le rezolvă pe toate” pare că m-a ghidat de-a lungul timpului în exerciţiul meu analitic de a pune cap la cap frânturile episodice revoluţionare. Vectorul care a generat lumină în amalgamul de informaţii aşternute haotic în tiparul gândirii mele a venit dinspre Jurnalul Naţional, care a publicat la un moment dat o anchetă prin care se desluşea aparatul militar de stat care urmărea implementarea unei stări de tensiune, intoxicare şi teroare. Poate vă sună cunoscut celebrele zvonuri prin care se lansau scenarii de genul: „fântânile sunt otrăvite” ori „în localitatea x au aterizat z terorişti”. Îmi vine în minte o întrebare pe cât de legitimă pe atât de logică: câţi de mulţi terorişti trebuiau să fie ca să poată intoxica populaţia într-o asemenea manieră, încât 23 de milioane de suflete să fie ţinute într-o stare de teroare permanentă? Să fi fost oare „agenturile secrete”? Sunt sceptic! Nu ar fi avut cum să intre în fortăreaţa socialistă mioritică atât de mulţi agenţi străini. Chiar dacă au conlucrat atât sârbii, maghiarii sau ruşii. Nu aveau cum! Iar aici Jurnalul Naţional a făcut lumină.

Citez: „Luptătorii din „Rezistenţă”, activaţi la sfârşitul anului 1989 pentru a salva România socialistă aflată în primejdie, au fost preluaţi cu tot cu misiunile lor de noua putere instalată după fuga lui Nicolae Ceauşescu. Activiştii de partid, membri importanţi ai formaţiunilor de „Rezistenţă”, au salvat PCR-ul, având întâietate în activarea Frontului Salvării Naţionale peste tot în ţară, şi apoi s-au răspândit în noile partide înfiinţate, conform instrucţiunilor avute dinainte de evenimente. În acelaşi timp, existenţa „teroriştilor” şi războiul cu aceştia a spălat onoarea unităţilor Armatei, care fuseseră implicate în reprimarea demonstranţilor, cu precădere la Timişoara, Bucureşti şi Cluj”. Sursa: http://www.jurnalul.ro/stire-decembrie-89/manualul-teroristilor-din-decembrie-89-531055.html

Jurnalul Naţional face referire la cei aproximativ 2.000 de luptători români existenţi la nivelul fiecărui judeţ, şi care făceau parte din grupul „luptărorilor de rezistenţă”. Fapt recunoscut de diferite personaje, mai mult sau mai puţin militare, care mi-au recunoscut, personal, acest scenariu. Adică este vorba despre persoane care s-au evidenţiat în cadrul serviciului militar, şi nu numai, prin abilităţi fizice, psihice sau loialitate faţă de regim (bineînţeles, comunist). Aceştia au fost luaţi, pregătiţi şi activaţi în Revoluţie pentru a menţine regimul comunist. Până la „Evenimentele din Decembrie 1989”, aceştia au făcut parte din conducerea diferitelor instituţii comuniste, plătiţi foarte bine, ca să nu spun regeşte. Pentru a nu-şi pierde privilegiile, dar şi dintr-o loialitate oarbă faţă de partid, aceştia s-au „activat” la Revoluţie şi s-au deplasat spre depozitele secrete de logistică, s-au înarmat şi au aşteptat ordinul de luptă. Din fericire, în majoritatea judeţelor sistemul fie a defectat fie a fost oprit la timp. Nu de alta, dar să nu uităm graţiile care i s-au adus lui Iulian Vlad, şeful defunctei Securităţii, căruia i s-au adus osanale pentru faptul că ar fi oprit un război civil, considerat, la acea dată, inerent şi oportun pentru unele ţări „vecine şi prietene”. Cu alte cuvinte, nu a dat „ordinul de luptă” acestor unităţi de elită, formate din prieteni, cunoştinţe sau chiar rude de-ale noastre, în definitiv.

Întrebarea vine:Unde au dispărut toţi aceşti aproximativ 2.000 de persoane plătite regeşte şi antrenate pentru a duce o veritabilă luptă de gherilă „pentru eliberarea teritoriului vremelnic ocupat”? Având în vedere faptul arhicunoscut că cei care au dus-o bine înainte de Revoluţie sunt capitaliştii de azi, răspunsul e simplu: ne conduc! De ce? Fiindcă aveau capitalul, cunoştinţele, pârghiile de putere, precum şi caracatiţa de conexiuni între „camarazi”. Aşadar, reiterez, răspunsul e simplu: foştii „luptărori de rezistenţă” ne conduc! De ce nu au fost daţi în vileag? Pentru simplul motiv pentru care instinctul de conservare primează în cazul majorităţii personajelor care pozează azi în lideri politici, de opinie sau chiar militari! Nimeni nu ar fi nebun să arunce în aer un astfel de status-quo! „Lunga conducere a lui Ion Iliescu a aşternut praful peste dosarele Revoluţiei”, generalul Dan Voinea. Nu am vrut să intru în detalii pentru a nu deveni obositor, dar sper că am fost destul de explicit. Dacă nu, aştept completări. Critica constructivă e întotdeauna binevenită!

 

 

5 comentarii »

  1. Ai perfectă dreptate. De fapt, Ceauşescu nu a fost dat jos de la putere de către nişte români revoluţionari care s-au adunat chiar de Crăciun, după ce ani de-a rândul au suferit cumplit. E o copilărie să crezi aşa ceva. Jocurile au fost făcute la „noua Ialtă”, la Malta, când Gorbaciov şi Bush senior s-au întâlnit şi au constatat că Ceauşescu în Europa este indezirabil. Nu degeaba cânta el „neamestecul în treburile interne”, sintagmă ce răsună şi astăzi provocator în manualele de istorie. Problema este că ei ne conduc şi acum, acea puternică nomenclatură ce ne împiedică ţara înspre dezvoltare. Noroc că UE a avut interese economice în zonă, pentru că altfel era previzibil să avem un crunt destin precum Ucraina, Moldova sau de ce nu Belarus. Referitor la întrebarea ta ce îmi aduce aminte de un „ubi sunt” al medievalilor, se întâmplă acelaşi fenomen petrecut cu 40 de ani înainte, la tribunalul de la Nurnberg, unde au fost acuzaţi pentru crime împotriva umanităţii 13 oameni, dacă nu mă înşel. Sunt adeptul elitei străine (vezi exemplul clar al lui Carol I).

    Comentariu de Adrian Matus — martie 10, 2010 @ 7:14 pm | Răspunde

    • În primul rând, respectiva nomenclatură la care faci referire (vezi cazul Traian Băsescu într-o declaraţie făcută recent la Tokio) dă vina, incredibil, pe sindicatele care se opun reformei instituţionale! Nu îmi vine să cred! Adică, El Presidente crede într-un stat fără sindicate, fără SOCIETATE CIVILĂ. El, care a dat tonul politizării excesive şi a supunerii totale a ţării propriilor sale interese. Apucături de nomenclaturist şi totalitarist, nu? În al doilea rând, elitele străine, cum le numeşti, au fost o soluţie de succes în istorie (vezi cazul „Monstruoasei Coaliţii” – formată din liberali şi conservatori, care l-au debarcat pe A.I. Cuza, pentru simplul fapt că provenea dintr-o linie medie a boierimii vremii şi pentru a elimina lupta pentru putere din interiorul ţării şi recunoaşterea internaţională a Micii Uniri, care era pusă serios sub semnul întrebării). În actualele condiţii, de stat de drept consolidat şi democratic, sună cam pompos, ştiu, nu ştiu dacă ar fi chiar o soluţie. Deşi, sincer, subscriu şi eu, Adriane, ideii tale! Cu prietenie, Cipri.

      Comentariu de ciprianbatea — martie 11, 2010 @ 12:27 pm | Răspunde

  2. Fostul regim comunist nu a avut în posturi-cheie numai oameni cu pregătire intelectuală precară. Aceeaşi ipoteză a ocupării funcţiilor-cheie de după Revoluţie o tot auzim de 20 de ani. Puţini dintre actualii conducători ai statului nu au nici o legătură, sau au fost opozanţi fervenţi ai fostului regim.

    Comentariu de Ciprian Bojan — martie 11, 2010 @ 8:25 am | Răspunde

    • Interesanta abordare a problemei. Sincer, eu nu prea cred în teoria hazardului la nivelul noii structuri de putere post-decembrist! „Foştii” au cam avut grijă să îşi păstreze privilegiile prin „actualii”. Părerea mea! Îţi mulţumesc pentru răspuns…;)

      Comentariu de ciprianbatea — martie 11, 2010 @ 12:14 pm | Răspunde

  3. În vremea studenţiei am participat la o masă rotundă despre Revoluţia din ’89. S-a afirmat acolo faptul că, după fuga şi execuţia soţilor Ceauşescu, puterea a fost preluată la toate nivelele de intelectuali sau personaje aflate în eşalonul doi sau trei al PCR. La asta mă refeream în comentariu.

    Comentariu de Ciprian Bojan — martie 14, 2010 @ 9:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: